Urca azi in metrou doi conlocuitori - unul gras si puriu, altul tinerel, frezat, imbracat intr-o camasa roz-Barbie. Canta impreuna, apoi isi impart rolurile dupa cum ii ajuta fata - umflatul impinge statia de amplificare, "Ken" umbla zambitor cu portofelul intins.
Langa mine o caraiba scotoceste printre chei si alte metale dupa o moneda. Ii ia ceva pana gaseste, timp in care nu stiu ce face, probabil se uita la asta cu mana intinsa.
"Grassias, grassias" - amabil, rozatul.
Burtosul, intelept: "Latinii astia... se uita la tine, te admira, de parca ti-ar suge "
“Nu putem trai in libertate acolo unde ne-am trait captivitatea” (Imre Kertesz)
Despre mine
Arhivă blog
-
►
2015
(15)
- ► septembrie (2)
-
►
2014
(38)
- ► septembrie (2)
-
►
2012
(100)
- ► septembrie (8)
-
►
2010
(88)
- ► septembrie (8)
3 comentarii:
presupun ca tu te uiti pe geam, admiri privelistea(de la metrou, evident) si-ti musti limba, in tot timpul asta...
Obisnuiesc sa uit in alta parte, d-asta n-am vazut daca mulatra l-a sorbit din ochi.
Insa am tresarit cand am auzit comentariul si m-am intors pe jumate fara sa vreau.
Asa am auzit si eu într-un metrou în Paris. Tot doi erau si ala mai gras, când se apropia statia si trebuia sa schimbe vagonul a zis tare: "Hai ba dincolo, da-i în ..., niste bulangii!!".
Pe vremea lui Dej si începuturili lui Ceasca astia se chemau "nationalitati conlocuitoare"..., adica altaceva!
Trimiteți un comentariu