duminică, 25 martie 2012

Mi-ar fi greu sa plec de aici (m-am gandit, dar n-am facut nimic) stiind ca exista asa ceva. Cam cum mi-a fost plecand din bucuresti sa renunt la a ma duce la teatru.
Zilele trecute m-a cam luat jalea, o tot intrebam pe prietena O. ce mai stie de diferiti actori. Nici ea nu mai fusese la teatru, dar ii vedea la filmari. Caru' cu bere avea un cuartet si bratele mate ale violonistei mi-au amintit de studentii din Cassandra, de mirosul salii, de Strada Franceza la iesirea de la spectacol. Am trecut pe acolo, dar n-am vazut intrarea, nu stiu daca s-au mutat. N-am reusit sa ajung la Bulandra, la niciuna din sali, zona Icoanei mi-a ramas ascunsa oricat m-am straduit sa-mi amintesc unde e.

4 comentarii:

Dan spunea...

Nu mai stiu pe unde esti si ce înseamna "aici". Bucurestiul e din ce în ce mai frumos, eu plec acolo peste trei saptamâni si timpul trece greu, eu astept, lumea de-acolo ma asteapta, eu m-am cam saturat de stiinta, vreau liniste si zâmbetul mucalit al prietenilor!

nume spunea...

Pai aici e Spania, linkul era catre un flamenco.
M-am intors din Bucuresti acum o saptamana.

Dan spunea...

Credeam ca te referi la "prima" plecare din Bucuresti.

nume spunea...

Da, la "prima" plecare mi'a fost greu sa ma despart de teatru.
Si am comparat cu situatia de acum, in caz ca m'as hotari sa plec din Spania.