sâmbătă, 12 mai 2012

Colegii pe care i-am vazut la petrecerea de ieri, mare parte din ei sudamericani (3 spanioli intr-un grup de cel putin 15 persoane, nu stiu de ce nu se amesteca) sunt nevoiti sa semneze contracte pe un an (imposibil in sistemul public chiar si pentru un spaniol) sau sa plece. Multi aleg sa mai dea o data rezidentiatul si s-o ia de la capat cu o noua specializare, viza de studii, garzi prost platite.
Eu macar pot lucra sezonier (mi-au zis in spitalul militar ca poate au nevoie de mine in vacante). Un fel de capsunarit pentru care nu sunt nevoita sa cer viza temporara de lucru, dat fiind ca plateam deja cand Zapatero si ai lui au dat o lege retroactiva (au hotarat in octombrie ca se aplica din iulie anterior, pupa-i-ar mama de destepti).
Sa nu ma plang deci, altora nu li se permite nici macar atat.


Niciun comentariu: