Prietena R, din parinti sirieni stabiliti in Ro, are dubla cetatenie ca toata familia ei. Dupa licenta s-a dus la "acasa" din Alep unde-a cunoscut un arhitect cu scoala facuta in Bucuresti si a ramas. S-au casatorit si au avut 2 copii.
Ii scriu la cateva luni de la inceputul razboiului, imi raspunde ca "deocamdata sunt bine". Dupa inca niste luni Alepul ia foc si barba'su pune pe FB link catre ambasada Ro din Damasc; mi se taie genunchii si n-am curaj sa-i scriu.
In aprilie anul asta li se naste al 3-lea copil si in iunie ajunge cu ei (nu stiu daca si cu sot) in sfarsit la Bucuresti. Sunt in continuare acolo sau, cum zice ea, sunt "inca" acolo.
In vremurile astea in care ne permitem doar sa supravietuim, putine vesti sunt mai bune.