De cand n-am mai dat pe aici m-a ajuns presbitia si m-a capiat anxietatea. Pe prima o ignor, pe-a doua aproape mi-a(m) tratat-o, acum profit de programarile la psiholog sa-mi tratez furia, sper sa reusesc sa-i explic ce-i cu maica-mea fara sa ma inec la jumatatea frazei.
Cred ca trebuie sa fac o vizita in tara de nenumit pana nu e prea tarziu, s-a cam imputinat familia in ultimii 6-7 ani de cand n-am mai fost. Mi-e sila, cum mi-e de tot ce trebuie sa fac. M-a intrebat Sergio (psihologul) daca vreau s-o "lucram", i-am zis ca nu-i nevoie, ca pot s-o evit. Dar de ce il vad saptamanal daca aleg sa-i evit cauzele? "Apai bine, daca nu vrei, nu vrei", dar cred ca mi-a dat timp de gandire sau si-a dat el timp, ca l-am vazut un pic tulburat cand am putut in sfarsit ridica ochii din pamant. Pana miercurea viitoare sper sa-i dau un nume emotiei dintre "pena" si "rabia".
Am inchis contul de fb, de twitter, moarte IGului! Vad ca un numar de bloguri pe care le urmaream sunt inactive sau disparute. Ne vedem in texte!