¿Como huir cuando no quedan islas para naufragar?*

Maica-mea a avut grija sa nu-mi placa nimic prea mult. Am vrut initial sa dau la biologie, dar niciunul din familie (incluzand unchi, matusi, veri) n-a fost de acord, ca doar erau medici si nu puteam fi mai prejos. Bunica-mea bioloaga n-a avut niciun cuvant de zis, iar bunica-mea geografa a fost cea mai insistenta. Vazand ca n-am nicio sansa sa fac biologia, obosita de meditatii si vazand relaxul unei colege ce se pregatea pentru arte si ASE in acelasi timp (a ajuns economista pana la urma), m-am orientat spre pictura, sprijinita de o prietena de-a mamei, prietena care a facut ce-a facut si pana la urma s-a sinucis prea devreme. Iar eu am facut ce-am facut si-am terminat medicina. Irevocabil.
Singurul argument al mamei a fost ca artistii mor de foame si ca asta m-ar face sa-mi urasc meseria, asa ca mai bine s-o tin ca hobby. Mi-a promis ca vorbeste cu meditatorii si n-a facut-o, a boicotat subtil alegerea mea, dar asta e alta poveste. Toate crizele mele de nervi, foamea, reprosurile, depresia si tot mi s-a-ntamplat cand am picat rezidentiatul i le-am pus in carca si consider c-a platit suficient. N-a invatat nimic din asta, acum i s-a pus pata pe unul din nepoti (sau pe amandoi?) sa-l faca medic.
In fine, revenind; ideea era ca e mai bine sa nu afli adevarul despre ce iti place. In facultate eram hotarata sa plec mai la sud. Toata lumea imi propunea tari mai dezvoltate, cu traditie a imigrarii, dar eram satula de sfatuitori si m-am incapatanat sa ajung la mediterana; Madridul l-am ales pentru Sabina si l-as alege inca o data si inca o data si de cate ori as fi intrebata, chiar stiind ca nu e cel visat. In Cervantes m-au invatat ca visatul e gratis.
Acum ca stiu ca nu exista nici mos craciun, nici zana cea buna, nici tara ideala, nici "acasa", imi permit sa fac abstractie de realitate. D-asta ma plimb singura, asa vad Madridul cu ochii de proaspat imigrata. Si vagabondez si (nu) mananc ca atunci cand locuiam intr-un hostel - acum pentru ca nu ma mai tenteaza si le cunosc, atunci pentru ca nu-mi permiteam.
Ce m-ar mai invata prietenul A. acum?

*Peces de ciudad