joi, 28 aprilie 2011

Cum se pun pe fuga copiii vecinilor

... sau prietenii lor.
Pe palier suntem doar doua apartamente, cativa metri ne separa usile. Dup-amiaza au venit doua pustoaice s-o viziteze pe fiica vecinilor. Au stat pe hol, s-au hahait, certat cu mama la telefon (una), crizat (toate trei), fata vecinilor a tinut tot timpul asta usa deschisa, nu stiu de ce nu le-a chemat inauntru. Una dintre ele, mai sensibila, a tresarit cand m-am uitat pe vizor, si-a trecut o mana peste ceafa si s-a intors spre mine.
De cateva ori am fost pe punctul de a le trimite la plimbare cu diverse intonatii, dar mi-am amintit de senilele care tipau la prietenii fratelui meu si mi s-a facut rusine sa ma sclerozez precoce. Asa ca mi-am vazut de ale mele, am recapitulat ce am de facut maine si mi-am pus pe usa un post-it ca sa nu uit aia si ailalta. Si l-am frecat bine ca sa se lipeasca. Nu stiu cat de sinistru se auzea de partea cealalta a usii... Fetele au tacut brusc, apoi una a zis ca n-a fost ea. S-au infiorat nitel si au reluat discutia. Ca sa-mi confirm ca n-a fost coincidenta, mi-am mai trecut de cateva ori degetele peste hartie si lemnul usii. S-au intrerupt iar, "brrrr... pe cuvant ca n-am fost eu, nu stiu ce e..." Fata vecinilor a intrat in casa, celelalte doua s-au dus spre scari. Dupa cateva minute in care m-am gandit ce as putea sa mai fac, a venit vecina-mama si pustoaicele au coborat tiptil.

4 comentarii:

Cleo spunea...

Aveam o vecina care atunci cand auzea miscare pe scara era lipita de vizorul usii. Prietenii mei,la plecare, pana la sosirea liftului, mai ziceau una-alta, se hahaiau...pana cand auzeau miscarea la vizor...Eu, fata cuminte :) incercam sa-i mai potolesc pentru ca stiam ca voi fi raportata mamei (cine , cati, de ce, ce-au zis...tot). Dar mereu interventia mea era ba intarziata, ba fara efect, caci toti se repezeau la usa vecinei si incepeau sa se scalambaie in vizorul ei. Ziceau ei, sa aiba ce vedea! :)

Cora_ spunea...

mi-ai inviorat dimineata, am ras cu pofta la prima ora. :))

Dan spunea...

Mi-a placut chestia cu senilele. De multe ori nu facem lucruri normale de frica de penibil, chiar daca avem dreptate!

nume spunea...

Asa, "chiar daca avem dreptate!" cu smenul exclamarii :)
Nu stiu daca aveam dreptate, zgomotele ma scot repede din sarite, dar vad ca altii au toleranta mai mare. Iar astia asa s-au nascut, n-am ce le face, vorbesc toti odata, neaparat tare. Iar vecinii in cauza cred ca sunt si putin surzi dupa cum urla la copii.