Ieri abia trageam sa mai fac inca o tura, ma rugam la Ugly Kid Joe sa ma motiveze, iar unul mic si chel trecea vajaind pe langa mine la dus, la intors, la sfarsitul pistei... Pe la al 7lea kilometru a aparut in sfarsit cineva mai lesinat si da-i si lupta neicusorule; am terminat 8 cu viteza multumitoare. Mi-a trecut si febra musculara pe care o ignorasem.
Problema e ca-s pe cont propriu si dezorganizata, nu se verifica mai nimic din ce stiu teoretic:
- stimulantele inainte de cursa (cafea, ceai) imi dau tahicardie; nici muschii si nici inima nu lucreza mai bine, din contra, pana si incalzirea e extenuanta
- carbohidratii my ass. Aseara am alergat dupa 20 de ore de nemancare; cele mai bune curse le-am facut cu burta lipita de sira spinarii. Nu, nici n-am dormit compensator, ba chiar am sarit peste siesta obisnuita
- febra musculara nu imi pare leziune, ci contractura. Nu trece cand stau si o astept sa treaca, doar cand schimb tipul de efort (izoton -> izometric)
- muzica nu e stimulanta, mai mult ma incurca pentru ca nu are ritm constant; imi face mai bine sa-mi ascult respiratia.
Cei de recuperare spun ca important e sa fii constant - 5-7 zile pe saptamana antrenand la pragul anaerob; pe siturile de sport se recomanda 3 zile pe saptamana (serii, deci tot la PA). Nu stiu pe cine sa cred mai putin si sa fac fix pe dos.