La incheierea congresului din Sevilla, doamna sefa a societatii nationale de specialitate de infantil (avem si-o societate de specialitate generala, la congresul asteia nu ma duc, ca-i in podis si nu maai poooot) a repetat cum se organizeaza conferintele "un an in Madrid, un an in provincie". Lumea s-a foit si-a pufait, marea doamna sefa a explicat ca "asta e, Madrid e capitala Regatului" (pe cuvant ca i s-a auzit majuscula).

In Sevilla lumea draguta, atenta, nu m-am ciocnit de nimeni pe strada, nu si-a bagat nimeni cotul in coastele mele (ca-n capitala). Organizarea mai buna decat anul trecut in Madrid. Contrar celor spuse de o prietena romanca, orasul e mai curat decat asta in care stau, sambata si duminica dimineata nu miroase a pipi in zonele cu baruri. Si unde nu miroase a portocali, miroase a tamaie :)

Sefa mea de infantil m-a intrebat la ultima masa impreuna daca vreau sa raman in Madrid. I-am raspuns ca-i scump pentru cat voi castiga ca specialista si ca ma bate gandul unei insule cainesti. Mi-a zis ca pot cere o locuinta sociala si ca nu se castiga prea rau. Seful `al mare (sevillian de provenienta, dar cu temperament castilian) asculta discutia si vazand ca ma inteleg bine cu medicul cu care lucrez in podis, m-a intrebat daca mi-ar placea acolo. "In Castilla?? In niciun caz!" Poate mi-a fost prea evidenta sila pentru ce situatie incurcata au noii specialisti.
Acum ma intreb daca nu cumva sefa de infantil se gandea ca mi-ar sta bine pe sectia ei, iar eu cascata i-am zis ca ma duc in insule.