sâmbătă, 28 mai 2011

Un pic de civilizatie

(cu pulanul)
Catalana e limba in care se editeaza cele mai multe carti electronice in Spania. Cataluña e Comunitatea Autonoma care a interzis coridele oficial (in Canare nu se mai practica din anii '80 din lipsa de interes, dar legea e ambigua). Tot acolo au aparut Obra Social "la Caixa" si Institutul Guttman de recuperare neurologica (cel de lezionati cerebral fiind centru de referinta national; cel de lezionati medular inca nu, dar pacientii se duc acolo ca la Fecioara din Lourdes). Bursa din Barcelona e a doua din Spania, dupa cea madrilena.
Dar desi pare cu cativa pasi inaintea restului Spaniei, in Cataluña se face ordine asa.

joi, 26 mai 2011

Madridul asta va fi mostenit de soparle. "Miroase" a oras, adica a nimic. Parcarea spitalului din podis era pe pamant si cand coboram din masina praful lipicios mirosea a viu. In preajma spitalului locuiau lilieci, pisici si soparle.
Dar Madridul nu are pamant nici in parcuri, are pietris, nici un fir de iarba nu creste fara permis.

miercuri, 25 mai 2011

joi, 19 mai 2011

Nu pricep (dar nici nu m-am omorat cu cititul) cine e in spatele protestelor din Sol.
A fost o vreme cand urmaream online vreo 4-5 publicatii anarhiste si de "desobedencia informativa" :) Acum m-am babit si nici macar curiozitatea nu ma trimite in centrul orasului, iar masele imi dau fiori. Nodo50 mi se pare solidar; LaHaine spune ca-i favorizat PSOE; IndyMedia a luat-o pe aratura - sar peste.

marți, 17 mai 2011

E campanie electorala pentru locale (pentru ei e, eu am zis nu cand m-au intrebat daca vreau sa votez).  Azinoapte la 23:45 a venit alaiul socialist in garda sa ne viziteze. M-am tras cu un pas in spate si au dat doar barbatii mana cu ei. Mai mult de un pas n-am avut cum pentru ca erau si acolo, erau in toate partile, ne inconjurau. Specialistii erau relaxati si zambitori, pentru mine a fost ca o inspectie scolara pentru ca nu stiam cine sunt, daca-s de la minister si trebuie sa ma fac ca muncesc in loc sa ma ridic solemn de pe scaun cum au facut toti.
Se poate si mai rau, vad; culmea nu e sa ai pacienti nesimtiti, ci vizita electorala la miezul noptii.

Recunosc ca am refuzat sa votez de lene, nu de sila. Nu inteleg cine-i primarul, cine-i prefectul si cine e vinovat si de ce. 

duminică, 15 mai 2011

Partea cea mai grea dupa ce ma intorc de la aeroport e sa-i simt mirosul in cearceafuri.

joi, 5 mai 2011

Prietena M. e psiholoaga si lucreaza cu discapacitati; adica vede cazuri triste si cazuri sinistre.
Intr-una din noptile in care refuzam sa ma culc ca sa nu visez pacienti, o intreb cum se detaseaza de ce vede zi de zi. Imi raspunde: "ma gandesc ca ce-i la serviciu ramane la serviciu, nu sunt problemele mele, nu le iau acasa. Sigur, am si cazuri care ma afecteaza pentru ca ori imi amintesc de mine sau de ai mei, ori sunt intr-adevar socante. Ca de exemplu:..." Si incepe sa-mi povesteasca orori, eu tac, iar ea continua sa povesteasca, sa povesteasca, sa povesteasca... Ce ti-e si cu detasarea asta!

Maine o sa vad o studenta la medicina de 20 de ani, probabil italianca (sper totusi sa fie bastinasa, sa aiba pe cineva aproape cand o s-o trazneasca vestea). Miroase a scleroza multipla si nu stiu ce m-ar mai putea face sa dorm acum, de ieri intorc cazul pe toate partile.

luni, 2 mai 2011

Acum urmeaza partea cu "aveti 5 minute sa evacuati Raiul".
(a cata oara?)

joi, 28 aprilie 2011

Cum se pun pe fuga copiii vecinilor

... sau prietenii lor.
Pe palier suntem doar doua apartamente, cativa metri ne separa usile. Dup-amiaza au venit doua pustoaice s-o viziteze pe fiica vecinilor. Au stat pe hol, s-au hahait, certat cu mama la telefon (una), crizat (toate trei), fata vecinilor a tinut tot timpul asta usa deschisa, nu stiu de ce nu le-a chemat inauntru. Una dintre ele, mai sensibila, a tresarit cand m-am uitat pe vizor, si-a trecut o mana peste ceafa si s-a intors spre mine.
De cateva ori am fost pe punctul de a le trimite la plimbare cu diverse intonatii, dar mi-am amintit de senilele care tipau la prietenii fratelui meu si mi s-a facut rusine sa ma sclerozez precoce. Asa ca mi-am vazut de ale mele, am recapitulat ce am de facut maine si mi-am pus pe usa un post-it ca sa nu uit aia si ailalta. Si l-am frecat bine ca sa se lipeasca. Nu stiu cat de sinistru se auzea de partea cealalta a usii... Fetele au tacut brusc, apoi una a zis ca n-a fost ea. S-au infiorat nitel si au reluat discutia. Ca sa-mi confirm ca n-a fost coincidenta, mi-am mai trecut de cateva ori degetele peste hartie si lemnul usii. S-au intrerupt iar, "brrrr... pe cuvant ca n-am fost eu, nu stiu ce e..." Fata vecinilor a intrat in casa, celelalte doua s-au dus spre scari. Dupa cateva minute in care m-am gandit ce as putea sa mai fac, a venit vecina-mama si pustoaicele au coborat tiptil.

duminică, 24 aprilie 2011

Hristos a inviat!

Spaniolii astia se pupa si-n biserica, nu-si strang mana cand isi dau "pace" :)
La slujba de azi, preotul (acelasi de vineri) a lasat prostiile cu emigranti deoparte si s-a rugat pt Orientul Mijlociu. Asa mai merge.
La masa, intensivista ii povestea preotului ce pacienti are, un EKG, un magneziu, un potasiu, cum trage unul sa moara, cum oricum are prognostic de maxim un an... Inteleg ca ea era cea-mai-doctor de la masa si poate n-ar fi scos de la noi niciun raspuns articulat.