"Oamenii tari pot sa infaptuiasca aproape tot ce doresc, dar nici cei mai tari dintre ei nu pot hotari ce sa-si doreasca" (Amos Oz - Sotul meu, Mihael)
Daca nu am eu grija de mine, cum sa ma astept la altul sa aiba? Si daca nu am grija de mine, cum sa am de altul? Si de cand e egoism sa am grija de mine?
“Nu putem trai in libertate acolo unde ne-am trait captivitatea” (Imre Kertesz)
Despre mine
Arhivă blog
-
►
2015
(15)
- ► septembrie (2)
-
►
2014
(38)
- ► septembrie (2)
-
▼
2013
(35)
-
▼
mai
(7)
- Conferinta azi cu fandositii aia din justitie desp...
- Azinoapte in timpul votarii eurovision citeam pe t...
- Ce-o avea in ea o placinta cu ton care expira intr...
- Fizica invatata de la meditatorul al carui nume nu...
- "Oamenii tari pot sa infaptuiasca aproape tot ce d...
- Bucurestiul, in caz ca aveati vreo grija, e acelas...
- Acasa
-
▼
mai
(7)
-
►
2012
(100)
- ► septembrie (8)
-
►
2011
(72)
- ► septembrie (5)
-
►
2010
(88)
- ► septembrie (8)
7 comentarii:
nu stiu daca e egoism. Ci dragoste de sine.
si asta-i de rau sau de bine?
Cum sa fie egoism sa ai grija de tine? N-ai vazut ca pana si-n avion trebuie sa-ti aranjezi mai intai tu bine masca de aer pe fata(in caz de forta majora) si abia apoi sa-i ajuti pe cei de langa tine. Cum o sa-i mai ajuti, daca tu esti asfixiat gata?
Asa si-n viata... :))
Ca bine zici :)
Ma gandeam la cazurile in care vreau sa fac ceva, dar celalalt nu vrea sau nu poate si atunci ma gandesc sa fac singura, sa n-astept pe nimeni.
Eu m-as intreba care sunt sansele ca cel care nu vrea sau nu poate azi sa vrea sau sa poata maine? Si apoi as cantari cat e de important pentru mine facutul azi de unul singur, versus facutul maine/niciodata impreuna cu altcineva.
Apoi as cantari(partea asta este cea mai grea, dar nu neaparat cantaritul, ci acceptatul deciziei, oricare ar fi ea).
Mamaaaaa, ce buna sunt sa dau sfaturi. Sa ma vezi la decizii ce ma codesc. :))))
PS- am vorbit de tine zilele astea, am alergat vreo doua soparle prin casa, am chiar dezvoltat o tehnica de prindere a lor cu cutia de carton. :)
da? am vorbit despre soparlita din bucatarie? nu-mi aminteam.
sau parca mi-a zis cineva c-am omorat-o aruncand-o de la etajul 3.
si sub cutie bagi un carton? sau impngi cutia pana la iesire? sunt mari soparlele voastre?
ce nu vrea azi, n-o sa vrea nici maine. ce nu poate azi, poate poate maine :)
dar viata e scurta, criza lunga si nasoala aici in sudul Europei, stiu si eu cum om iesi?
(google translate iimi face arsice blogul hahaha)
Cu mine ai vorbit de soparla da, parca-mi amintesc ca ai luat-o cu paharul, uitasem faza cu aruncatul de la etaj, dar eu ti-am zis c-o fi murit saraca. Anyway...
Nu, nu sunt mari soparlele si par inofensive, intrau pe usa principala care avea un spatiu intre toc si usa unde se adaposteau ele. Dar am schimbat usa si acum e ok.
Cutia de carton avea capac, o intorceam pe o latura, impingeam soparla cu matura, apoi P inchidea cutia(eu inca nu am curajul). Apoi afara. :))
Cat despre criza si putinta... omul sfinteste locul, se spune. Sunt tari care nu vor fi niciodata "in frunte" din cauza culturii si a mentalitatii(ideea pe care o au despre munca, etc), ceea ce nu e neaparat negativ... caci majoritatea celor care traiesc acolo vor tipul de societate pe care o au, nu altceva...
Un neamt "riguros" de ex., va avea dificultati in a "functiona" intr-o societate care nu promoveaza rigurozitatea si nu va fi niciodata fericit.
Noi "scanam" orizontul, daca Quebecul se schimba politic inca un pic mai spre stanga, am taiat-o fie spre Canada engleza, fie spre US. Viata e prea scurta, asta e ideea... :))
Trimiteți un comentariu