Ritmuri hormonale mediteraneene

Nu stiu cum vara nu pica nimic, in schimb decembrie 2009 si ast ianuarie repeta cu fidelitate anul trecut. Mi-e frig, se insereaza devreme, mi-e lene sa ies din casa, dorm prost si ma enervez usor. In schimb ma tot gaseste lume doritoare de iesit. Din pacate tot aia de anul trecut, iar eu accept cu acelasi chef de umplutura. Dau bine? Sunt multumiti colegii ca ies? Asa-i ca am o viata sociala pasionanta? Pai si alora preocupati de ea le doresc una asemenea!

Partea proasta e ca nu fac asta pentru ca ma simt singura; o fac pentru ca mi-e jena - nu fata de mine - si ca pe undeva mi-e frica sa nu ma salbaticesc de tot, prea imi place sa fac totul dupa capul meu si fara companie sau doar cu prieteni - aia cativa, pot sa-i numar in cateva secunde si sa nu uit niciunul. Aici nu reusesc sa-mi fac altii, ritmul lesinat, pierdutul vremii in mod organizat, vorbitul degeaba ma scot din minti.

(am o solutie de crescut cheful - "Meteorii" a lui Tournier :D)