Trecerea spre noul an de viata s-a facut c-un vis schizo din care m-am trezit voit, c-o insomnie secundara, c-o teama care-a persistat toata ziua (nu stiu daca e de la ce am visat sau de la pacienta in locul careia m-am gandit ieri sa ma pun pentru cateva secunde). Imi revine groaza de medicina si de viata ca o lunga boala. De vreo saptamana dorm doar o noapte din doua, dar pana azi am facut fata decent, poate pentru ca citesc in continuu - si cand urc scarile de la metrou, si cand imi incalzesc apa pt ceai - azi insa mi s-a zis ca-s cam lenta. Nu vad cui ar folosi sa fiu mai iute cand toti isi petrec jumate din zi vorbind degeaba.
Pe incercate, mai bine toanta decat anxioasa :)